Elementele poluante pot fi impartite in primare si secundare. Elementele primare sunt cele introduse indirect in atmosfera si deriva din procese de ardere:bioxidul de sulf,monoxidul de azot, monoxidul si bioxidul de carbon,prafurile si hidrocarburile nearse. Prezenta sulfului permite emiterea anhidridei sulfuroase. Elementele secundare, precum ozonul, se formeaza direct in atmosfera in urma unor reactii fizico-chimice. Elementele prezente in atmosfera sunt transportate de agentii atmosferici (vant,ploaie,presiune atmosferica) si raspandite in arii tot mai vaste. Acesti factori atmosferici participa la procesele de transformare fizico-chimice care duc la aparitia poluarii secundare. Aerul respirat de noi devine un adevarat laborator chimic: combinatia de mai multe substante, catalizata de lumina soarelui, da nastere la multe reactii, care conduc la oxidarea hidrocarburilor si la producerea de ozon, si de asemenea la formarea peroxizilor, aldehidelor, a acizilor nitriloperacetici, a acidului nitric si a sute de alte substante. Toate aceste produse sunt definite ca smog fotochimic, care constituie una dintre formele de poluare cele mai greu de controlat. Formarea unui mare numar de particule macroscopice reduce in plus vizibilitatea. Elementele atmosferice poluante pot fi distinse, in functie de sursa care le produce, ca fiind naturale sau artificiale (produse de om).

Primele,precum praful, gazele emise de vulcani, gazele emise de procesele de descompunere organica si cenusa de la incendiile forestiere, sunt produse aproape in mod regulat, dar in orice caz pot ajunge la concentratii capabile sa compromita clima pe teritorii mai mult sau mai putin vaste. Cantitatea exacta a acestor emisiii este dificil de definit.In 1983 se estima ca emisiile de origine naturala de bioxid de sulf erau cuprinse intre 80 si 290 milioane de tone pe an, fata de cele artificiale care variau in jurul a 69 de tone. Acelasi tip de statistica apare si pentru oxizii de azot emisi de vulcani, de oceane si de descompuneri organice, estimati intre 20 si 90 milioane de tone, fata de 24 de milioane provenite din activitati umane. In ceea ce priveste emisia de prafuri,pulberi de origine naturala, desi manifesta efecte mai remarcabile, precum nori grosi negri, si desi aerul este irespirabil, sunt mai putin daunatoare pentru sanatate. Pe langa cenusa de la eruptiile vulcanice, sa amintim si de furtunile de nisip:cele care provin din desertul Sahara pot fi regasite la mii de km distanta, ajungand pana in Marea Britanie! Alti compusi organici volatili, precum izoprenul, produsi de numeroase plante, stau la originea reactiilor alergice si a astmului, mult mai mult decat alti compusi industriali. Atmosfera constituie cel mai extins si permeabil ecosistem al planetei, in care mase mari de aer stabilesc ciclurile naturale. O simpla adaugare a unei cantitati de compusi straini risca sa compromita in mod serios aceste cicluri biochimice:din momentul in care poluarea naturala ne scapa de sub control trebuie sa facem tot posibilul pentru a o evita pe cea umana. Omul utilizeaza resursele naturale si transforma mediul inconjurator intr-un ritm proportional cu progresul civilizatiei; in trecut, impactul societatii umane asupra mediului inconjurator era minim la scara globala. Poluarea atmosferica �clasica", adica cea de origine umana, a inceput sa devina o problema serioasa la inceputul secolului trecut din cauza rapidei cresteri industriale si a explozivei cresteri demografice. Deja emisiile primelor fabrici din epoca revolutiei industriale au determinat o inrautatire semnificativa a vietii locuitorilor oraselor (ploi de cenusa, vizibilitate limitata, efectul �cappa"). Cu aceasta ocazie este inventat termenul �smog",compus din �smoke" (fum) si �fog" (ceata), care subliniaza conditiile atmosferice ale unor orase precum Londra sau Manchester.Agravarea acestui fenomen, care a lasat multe zone nelocuibile, a dus la aplicarea unei legislatii tot mai restrictive, postand industriile in afara oraselor. Datorita acestor masuri situatia actuala, desi critica, nu este cu totul compromisa. Producerea bunurilor de larg consum, cercetarea, introducerea pe piata a noilor tehnologii ce caracterizeaza stilul de viata modern, creste mereu consumul energetic (atat cel individual cat si cel general): totul stimuleaza industria la cresterea productivitatii.... si in consecinta apar reziduurile. Acest val de dezvoltare economica intereseaza in special tarile asiatice (China, Coreea, Taiwan, India), care pentru a mentine preturi competitive cu acele tari cu industrie traditionala din Europa si SUA, lucreaza in conditii precare de igiena si de slaba siguranta pentru muncitori, in cladiri daramate, a caror emisii de gaz si apa sunt de multe ori la limita. Pe langa marile surse fixe(industrii, instalatii pentru producerea de energie electrica si crematorii), nu sunt de neglijat nici micile surse fixe (instalatii pentru incalzirea locuintelor), cat si micile surse mobile (trafic aerian si terestru-in acest caz poluarea nu este limitata la nivelul oraselor si zonelor limitrofe, ci patrunde si in toate spatiile verzi si in cele rurale). Emisiile de ozon si de alti compusi organici volatili produse de activitatile umane le depasesc cu mult pe cele emise in procesele naturale; acelasi tip de evolutie are loc si pentru emisia de oxid de azot si monoxid de carbon. Pe langa compusii obisnuiti, este necesar sa ne aducem aminte de substantele emise de instalatiile industriale implicate in lucrari specifice- sunt atat de variate incat sa le enumeram pe toate ne-ar fi imposibil. Faptul ca acestea au o raspandire limitata face ca lumea sa nu se ingrijoreze, desi totusi la nivel la nivel local ele pot cauza daune mult mai grave decat alti compusi. Marile surse fixe imprastie elementele poluante la mari inaltimi si le indeparteaza de la centrele locuibile, in timp ce traficul terestru si incalzirea locuintelor isi elibereaza emisiile la nivelul solului,tocmai in zonele cele mai poluate:iata de ce in cele din urma afecteaza sanatatea si calitatea vietii, chiar daca procentul de poluare emisa este minor. Pentru a avea un cadru mai precis al poluarii unei zone trebuie sa luam in considerare mai multi co-factori: numarul si repartizarea surselor, concentratia elementelor poluante prezente in emisii, transformarile fizico-chimice la care pot duce, viteza lor de recadere, situatia morfologica a aerului (in depresiuni sau vai, aerul este incetinit) si in special conditiile meteorologice la scara mare. Ceata, absenta vantului, temperatura ridicata si inversiunile termice sunt factori care favorizeaza incetinirea si concentratia elementelor poluante. Atunci cand aceasta creste dintr-odata are loc fenomenul de poluare acuta, care poate avea si efecte catastrofice. Efectele poluarii sunt reale, dificil de masurat si au loc pe termen mediu sau lung. Acest lucru este resimtit de persoanele mai slabe, precum copiii sau batranii, al caror aparat respirator nu s-a format inca sau este slabit. Dezvoltarea aparatului respirator se termina in jurul varstei de 15 ani; expunerea constanta in zone cu poluare puternica prejudiciaza formarea corecta, crescand posibilitatea de aparitie a astmului si a altor boli respiratorii. Acestora li se adauga inevitabilul stres psihologic cauzat de poluare. Perceptia obscura a unei amenintari latente, a carei entitate si efecte nu sunt clare, determina aparitia bolilor psihosomatice sau a nevrozelor. Aceste fenomene sunt frecvente in zonele in care autoritatile publice neaga gravitatea poluarii, a carei efecte devastatoare sunt sub ochii tuturor: degradarea operelor de arta, coroziunea structurilor metalice, depunerile de pe cladiri, praful de pe strada, reducerea faunei si degradarea speciilor vegetale. Inca din 1996, Uniunea Europeana a infiintat numeroase studii asupra calitatii aerului, cu scopul de a stabili o legislatie a mediului, care sa guverneze sanatatea populatiei. Pentru orice substanta poluanta sunt indicate fie praguri de atentionare, pentru care concentratia de poluanti nu este inca periculoasa (dar ar putea sa devina in caz de previziuni meteorologice nefavorabile), fie praguri de alarma, in care riscul de afectare a sanatatii populatiei este real. In cazul depasirii limitelor acceptate, este de competenta autoritatilor locale sa ia masuri imediate.