La marele Praznic al Craciunului, cele mai frumoase obiceiuri sunt legate de viata de familie. Toate isi aduna seva din miturile stravechi sau din cele crestine, din rodul rugaciunilor adresate Maicii Domnului si Fiului ei, Iisus Hristos.

In legatura cu Mos Craciun, in lumea intreaga circula o multime de legende. Unele istorisesc cum s-a nascut Iisus in grajdul gospodariei lui Craciun, alte scot la iveala convertirea lui Craciun la crestinism. Dumnezeu a oranduit sarbatoarea Craciunului, pentru ca omul sa deguste roadele pamantului. Pe langa acestea, preparatele din porc impodobesc masa de sarbatoare, iar cine nu taie un porc gras, este bine sa pregateasca pentru masa festiva din ajunul Craciunului supa si friptura, preparate dintr-o gaina grasa, sacrificata special pentru acest eveniment religios.

Potrivit traditiei populare, Ajunul Craciunului este sarbatoarea de sfarsit de an patronata de Mos Ajun, fratele geaman al lui Mos Craciun, unul dintre apostolii lui Iisus. De la Mos Ajun s-a raspandit obiceiul colindului, iar cei care merg pe la casele gospodarilor sa le ureze acestora spor si sanatate primeasc mere, nuci si colaci. Traditia spune ca Mos Ajun a oranduit ca in aceasta noapte sfanta, parintii sa le dea copiilor bani, un simbol al sporului, care sa-i insoteasca tot anul. De asemenea, traditiile legate de sanatatea copiilor se practica cu sfintenie in Ajunul Craciunului in multe judete ale tarii. Atunci, pe langa alte bunatati, copiilor li se da sa manance la masa semnite de bostan, pentru ca ei sa fie sanatosi tot anul.

Un alt obicei, practicat de secole in seara de Ajun, se refera la ungerea painilor cu "muruiala", o pasta preparata din faina de grau si aghiazma. Ritualul se face pentru ca painile sa se pastreze proaspete si gustoase, iar cu muruiala care a ramas, gospodarii trebuie sa unga pomii, pentru ca in anul urmator rodul lor sa fie si mai bogat.

In Ajunul Craciunului, in Muntenia, Oltenia si in Banat unele gospodine framanta un aluat, pe care-l folosesc la ritualul contra deochiului animalelor erbivore din gospodarie, al vitelor mai ales, pentru ca acestea sa aiba lapte tot anul.

In aceasta noapte sfanta, pe masa sarbatoreasca au prioritate aperitivele preparate din carne de porc, de peste si de pasare, ca simboluri ale vitalitatii, ajutandu-i pe gospodari sa fie sanatosi tot anul. Potrivit traditiei, dupa ce se degusta aceste bucate traditionale, se aduce la masa si tuica. Una dintre cele mai vechi legende, referitoare la nasterea lui Iisus, spune ca Maica Domnului a cerut gazduire lui Mos Ajun sa nasca in gospodaria sa. Fiind prea sarac sa primeasca oaspeti, Mos Ajun a indrumat-o pe Maica lui Iisus sa merga la Mos Craciun, fratele lui mai instarit. Astfel, spune legenda, Iisus s-a nascut in ieslea lui Mos Craciun.

Intr-o alta legenda se povesteste ca Fecioara Maria a urmat sfatul lui Mos Ajun si s-a dus sa nasca in casa lui mos Craciun. Craciunoaia insa,stia ca sotul sau nu-i iubeste pe crestini, dar a adapostit-o pe ascuns in grajdul casei si i-a mosit pruncul. Cand a aflat, Craciun si-a pedepsit sotia taindu-i mainile. Fecioara Maria a infaptuit un miracol si i le-a lipit la loc. Recunoscandu-si greseala, Craciun si-a recunoscut greseala si s-a bucurat vazand neasteptata minune. Pentru ca sotia lui n-a ramas infirma, evenimentul trebuia sarbatorit. De aceea, el a aprins un rug din lemne si cu totii s-au prins in hora. Legenda urmareste transfigurarea sufleteasca a lui Mos Craciun, care s-a convertit la crestinism. Dupa acest moment de euforie, Craciun cel dur si neinduplecat s-a transformat intr-un om bland si generos, daruindu-i Fecioarei Maria produse facute in gospodaria lui: lapte, cas, unt si smantana. De atunci, Maica Domnului i-a dat pedeapsa ca, de-a lungul secolelor, Craciun sa vesteasca Nasterea Mantuitorului si sa duca daruri copiilor.

Tot in Ajunul Craciunului, in multe zone din tara, pentru ca pomii fructiferi sa rodeasca si mai mult, gospodarii leaga cate un snop de paie in jurul tulpinii lor. In familiile in care au murit multe rude, in Bucovina si in multe localitati din Arges, in noaptea de Craciun se pun pe masa un pahar cu apa si un colac, pentru ca cei raposati, care vin la casele lor in noaptea magica, cand se deschid cerurile, sa se bucure ca n-au fost uitati.

Si apicultorii respecta cu sfintenie o datina si, in Ajunul Craciunului, nu instraineaza nici un obiect din casa, pentru ca albinele sa nu paraseasca stupii in timpul roitului (nunta albinelor) si sa fie plini de miere. In Muscel, crestinii cred ca incepand cu data de 24, cele patru zile corespund celor patru anotimpuri: de exemplu, ziua de 24 este simbolul primaverii, a doua zi reprezinta vara etc.; vremea din aceste zile anticipeaza cum va fi timpul in acel anotimp.

Cei care sunt violenti sau se razbuna pe semenii lor in ajunul sarbatorii vor suferi tot anul de buboaie.

Colindatul, un ritual care aduce sporul

Colindul incepe in seara de 23 spre 24 decembrie si se continua pana noaptea tarziu. Seara, copiii merg cu colindul la rude, la prieteni si la vecini. Cele mai indragite colinde : Mos-Ajunul, Buna-dimineata sau Buna-dimineata la Mos-Ajun rasuna in noaptea sfanta, in toata tara. Traditia spune ca fiecare colind este un ritual care atrage sporul in casa gazdei care primeste colindatorii, alunga boala si demonii, atragand noroc si pentru copiii gospodarului.

Steaua, un obicei la toti crestinii

Din ziua de Craciun si pana la Boboteaza, pe 6 ianuarie, copiii merg cu Steaua, o datina straveche intalnita la toti crestinii. Urarile facute cu steaua, precum "Steaua sus rasare", "Trei crai de la rasarit", In orasul Viteem", sunt cantari religioase foarte indragite si vestesc Nasterea Domnului Iisus