Este un obicei, ca o data cu trecerea Sarbatorilor de iarana, in luna ianuarie, toata lumea sa se gandeasca si sa se pregateasca de Carnavalul de la Venetia.  In luna februarie, procesiunile si spectacolele se tin lant de dimineata pana in noapte, insa cu o singura conditie obligatorie: costumul de carnaval.

Din cele mai vechi vremuri, Carnavalul a fost o sarbatoare magica ce s-a raspandit asupra intregului oras. Cel mai vechi document, ce face referire la acest carnaval, dateaza din 2 mai 1268. Pe atunci, venetienii isi confectionau singuri mastile si costumele pe care le purtau la parada si la petreceri, iar identitatea, sexul si statutul social pur si simplu nu mai existau.

Carnavalul venetian a debutat in secolul al XI-lea, dar traditia purtarii mastilor si a costumelor s-a stabilizat abia in 1436.  Atmosfera de petrecere este prezenta la tot pasul: printi si printese, soldati medievali, bufoni, trubaduri si artisti de circ vor invada la propriu pietele venetiene si celebra piata San Marco din centrul orasului.

Cu foarte mult timp inainte, mastile venetiene erau folosite de persoane de vaza, localnici sau turisti care soseau incognito la Venetia pentru a petrece fara a fi recunoscuti.

Traditia s-a pastrat, iar cu timpul, carnavalul a devenit cunoscut in toata lumea. Cea mai obisnuita deghizare este BAUTA, o masca alba cu un nas incovoiat, asortata cu o pelerina neagra si un tricorn, adica o palarie cu trei colturi.