Credinciosii ortodocsi, catolici si greco-catolici sarbatoresc, vineri, Boboteaza, care marcheaza ultima zi din ciclul sarbatorilor de iarna, dedicata purificarii mediului inconjurator, in special sfintirii apelor.

In credinta ortodoxa, sarbatoarea reaminteste de Botezul Domnului in apa Iordanului la varsta de 30 de ani, inainte de a pasi in viata publica.

Boboteaza si Ajunul ei sunt celebrate prin traditii crestine, dar si cu origini pagane in mai multe regiuni ale tarii. Daca la Bacau "se plimba ursii", intr-o comuna din judetul Suceava localnicii sculpteaza cruci in gheata.

In satele transilvane, ziua de Boboteaza capata semnificatii magice: cerul se deschide, este singura zi din an in care, se spune, animalele vorbesc pe intelesul oamenilor, iar fetele tinere isi pot visa ursitul.

Zeci de mascati impanzesc strazile din satul Chintelnic, judetul Bistrita-Nasaud, in ajun de Boboteaza. Imbarcati in diferite personaje, acestia intra in casele oamenilor din sat pentru a alunga spiritele rele.

Nu va certati de Ajunul Bobotezei! Riscati sa va dusmaniti tot anul! Aceasta este una dintre "regulile" mostenite de botosaneni din traditia strabuna. Vezi si alte obiceiuri specifice zonei legate de Ajunul Bobotezei. Citeste mai multe aici

Cauta gheata prin munti pentru a pastra traditia de Boboteaza veche de 130 de ani

Pompierii voluntari din comuna Bosanci, din judetul Suceava, au plecat in aceasta dimineata in cautarea ghetei pentru a sculpta din ea cruci pentru Boboteaza. Zeci de cete de ursi "reinvie" de Boboteaza. Acest lucru se intampla deoarece, sustin specialistii in folclor, Boboteaza coincide cu Craciunul pe rit vechi, cand se practica acest obicei. Citeste mai multe aici

La sarbatoarea Botezului Domnului de maine, dupa Sfanta Liturghie oficiata in Catedrala patriarhala, Patriarhul Daniel va oficia Sfintirea cea Mare a Apei (aghiasma mare) in fata resedintei patriarhale, in jurul orelor 11.30. Citeste mai multe aici

Cu busuiocul sub perna.  

De Boboteaza, tinerele din Bihor au ocazia sa afle cine le este ursit, respectand un ritual vechi de secole. In ajun de Boboteaza fetele nemaritate, care spera sa vada in vis chipul celui cu care le-a fost scris sa-si petreaca viata, tin post si pregatesc o painica din aluat nedospit, condimentata cu multa sare, pe care o mananca inainte de a se culca.

La Constanta, tinerii curajosi se vor arunca si in acest an in apele marii pentru a recupera crucile de lemn aruncate de preoti. Dupa acest ritual, credinciosii vor primi sticle cu aghiazma. Crestinii stropesc casele cu aceasta apa pentru a avea noroc si a fi sanatosi tot anul. Citeste mai multe aici

Traditie de Boboteaza in Banat: Fetele aduc apa neinceputa cu puteri miraculoase

Sarbatoarea Botezului Domnului, celebrata maine dupa calendarul ortodox, pastreaza inca ecouri arhaice in vestul tarii. In unele sate retrase, mai ales din zona Banatului Montan, fetele alearga cu noaptea in cap dupa apa "neinceputa" cu puteri magice.

Tinerii din Bengesti, judetul Gorj, se arunca de Boboteaza in raul Gilort. Aceasta traditie este pastrata din stramosi si se spune ca cel care prinde crucea va fi ferit de boli si norocos tot anul.

De Boboteaza, pietrenii vor bea apa sfintita de la robinete

La Uzina de Apa a municipiului Piatra Neamt va avea loc vineri, 6 ianuarie, traditionala ceremonie de sfintire a apei potabile. Apa din bazinele de filtrare este distribuita in reteaua care asigura alimentarea apei pentru locuitorii din trei comune invecinate orasului. 

Doua mii de sticle cu apa sfintita vor fi impartite maine credinciosilor din Tulcea

Protoieria Tulcea a pregatit in acest in 2.000 de sticle cu apa ce urmeaza a fi sfintite si distribuite credinciosilor. Anul trecut au fost mai multe, dar asta din cauza ca oficialitatile tulcene au avut musafiri din Bucuresti, intrucat slujba a fost transmisa pe televiziunile nationale.

Traditii si supersititii de Boboteaza, din Maramures

"Botezul Domnului" sau Boboteaza, cum este cunoscuta aceasta sarbatoare, nu este cu nimic mai prejos decat Craciunul, in Maramures. Cu aceasta ocazie, femeile pregatesc mese imbelsugate, cu cele mai bune delicatese si reamenajeaza casa pentru ca anul urmator sa fie unul cu noroc.

Colaci la Biserica, salturi peste foc si dansuri populare de Boboteaza, in satele muresene

In traditia populara romaneasca, Boboteaza este si o sarbatoare dedicata purificarii naturii, si mai ales a apelor, de fortele raului. In Mures, oamenii merg la biserica, ducand cu ei zeci de colaci pe care ii aseaza apoi in varful prapurului.

Aluat de galuste cu ravase pentru aflarea ursitului intr-un sat din Alba

Fetele nemaritate din satul Sard, judetul Alba, incep pregatirile pentru obiceiurile de Boboteaza inca din Ajun. Isi aleg hainele traditionale lasate mostenire de parinti si nu uita nici de partea spirituala: tin post negru. Citeste mai multe aici

Cai botezati si Dunare sfintita la olteni, in zi de Boboteaza. Sfantul Ioan, asteptat langa fantani si pomenit de "iordanitori"

Tot intr-o petrecere o tin oltenii, trei zile si trei nopti, cu obiceiuri pastrate din batrani, ca sa aiba an plin de bucurie, fara urma de necaz, paguba sau suparare.