Manastirea Frasinei reprezinta pentru multi credinciosi locul de comuniune a omului cu Dumnezeu. Retrasa intre munti si strajuita de o parte si de alta de paduri seculare, sihastria monahala din Carpati a atras, inca din cele mai indepartate timpuri, sufletele insetate de liniste si viata duhovniceasca.  Nenumarati ravnitori dupa imparatia cerurilor si-au aflat in aceste singuratati rostul vietii lor pamantesti. De la ei s-au inspirat multimi de ucenici, dintre care unii au imbratisat viata calugareasca, iar altii au dus in casele si familiile lor Duhul de viata sfanta al iubitorilor de Dumnezeu din aceasta sfanta asezare.
Prezentul istoric are menirea sa arate care au fost primele atestari documentare de existenta a acestui locas monahicesc, importanta lui in cadrul istoriei bisericesti, dar si in cadrul istoriei Romaniei. Prin intemeierea acestei manastiri se deschid largi posibilitati celor din imprejurimile manastirii, dar si celor din tara, de alinare sufleteasca si de a dobandi cunostinte de vietuire duhovniceasca.
Manastirea Frasinei, ca si toate manastirile din tara, este un locas de unitate ortodoxa, in ea vietuind in perfecta armonie calugari din toate zonele tarii. Aici vin crestini de pretutindeni, pentru a se tamadui sufleteste si trupeste si apoi se intorc in lume cu focul sacru al unitatii credintei stramosesti si strans legat de acesta cu al unitatii de neam. Calugarii vietuitori au fost intotdeauna modele de oameni de jertfa, care si-au inchinat viata venind aici, in locurile acestea retrase, pentru a se ruga atat pentru ei, cat si pentru cei din lume.
Manastirea Frasinei creste in importanta in mod deosebit prin ctitorul ei Sfantul Ierarh Calinic, care acum, ca si atunci cand era in viata, este obladuitorul, ajutatorul, sprijinitorul atat al calugarilor, cat si al mirenilor care au nevoie de pace si alinare sufleteasca. Importanta mai este Manastirea Frasinei prin regulile sale unice in tara, facand din ea un adevarat Athos romanesc. Regulamentul Sfantului Ierarh Calinic, unic in felul lui, de a nu se manca niciodata carne in manastire, de a nu intra niciodata femei si de a se face slujba la miezul noptii pana dimineata este observat cu strictete de orice vietuitor al manastirii. Duhul ctitorului pulseaza si astazi cu tarie in toate cele ce se savarsesc, fie la slujbele religioase, fie la ascultari si lucrari facute de monahi, fie la slujirea celor care vin sa se roage impreuna cu ei in biserica.

Putem spune ca, pe drept cuvant, Manastirea Sfantului Ierarh Calinic este Lavra romaneasca in care se traiesc in toata intensitatea poruncile Mantuitorului. Duhul Sfant se revarsa din abundenta peste toti aceia care locuiesc aici si trec la cele vesnice cu nadejdea in invierea mortilor si in viata fara de sfarsit. Totodata, credinciosii care vin si se inchina in aceasta sfanta manastire sunt increzatori in rugaciunile parintilor si cunosc mangaierea lui Dumnezeu si ocrotirea Sfantului Ierarh Calinic. Asa se face ca manastirea noastra este atat de cautata de toti credinciosii.

Invocam ajutorul lui Dumnezeu, rugaciunile Maicii Domnului si mijlocirea Sfantului Ierarh Calinic peste tot sufletul credincios care are nevoie de mila si ajutorul lui Dumnezeu.