Peştera Urşilor a fost descoperită in 1975, cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munţilor Apuseni, ea aflandu-se in judeţul Bihor, in imediata apropiere a localităţii Chişcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m.

Interiorul se distinge prin diversitatea formaţiunilor de stalactite şi stalagmite existente, ca şi prin cantitatea impresionantă de urme şi fosile ale ursului de cavernă - Ursus spelaeus - care a dispărut acum 15.000 de ani. Pe langă acesta au mai fost descoperite şi fosile de capră neagră, ibex, leu şi hienă de peşteră. La intrarea in peşteră se află un pavilion, compus dintr-o sală de aşteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic şi un stand cu suveniruri şi obiecte artizanale specifice zonei.

Cu o lungime de peste 1.500 m, peştera se compune din galerii aflate pe două nivele: prima galerie, cea superioară, in lungime de 488 de metri poate fi vizitată de turişti, iar cea de-a doua, lungă de 521 m este rezervată cercetărilor ştiinţifice.

Numele peşterii se datorează numeroaselor fosile de "urşi de cavernă" (Ursus spelaeus) descoperite aici. Peştera era un loc de adăpost pentru aceste animale, acum 15.000 de ani. La bătraneţe, ca multe alte mamaifere (ex .elefantul african) ursul de peşteră se retrăgea să moară in acelaş loc ca şi predecesorii. Mărturie stau numeroasele cimitire descopertite in peşterile din Romania (Peştera Bisericuţa, Peştera cu Oase)sau aiurea unde scheletele au fost gasite intregi, nederanjate. Intrarea a fost intre timp colmatata.

Peştera a rămas astfel inchisă pană pe 17 septembrie 1975, cand golul subteran a fost deschis artificial prin dinamitarea porţiunii de la intrare, in timpul lucrărilor de exploatare a calcarului (marmură). In puţul deschis a coborat pentru prima dată, minerul Traian Curta din localitatea Chişcău. Acesta a parcurs galeria de acces pană la Sala Mare.

O primă explorare a peşterii a avut loc la 20 septembrie 1975 efectuată de către grupul de speologi amatori "Speodava" din oraşul Dr. Petru Groza (actualul oraş Ştei). Pe baza studiilor complexe intreprinse de Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" in colaborare cu Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, s-au stabilit soluţiile de amenajare şi măsurile specifice de protecţie. După 5 ani de amenajări la standarde mondiale, la 14 iulie 1980, peştera a fost deschisă vizitatorilor. Anual peştera este vizitată de peste 200.000 de vizitatori.

Se poate ajunge la peÅŸteră cu trenul, pe linia ferată Oradea - VaÅŸcău, pană la staÅ£ia BeiuÅŸ sau Sudrigiu, iar de acolo cu mijloacele de transport in comun; cu maÅŸina accesul este posibil pe DN 76 Oradea - Deva + DJ 763 ChiÅŸcău (14 km).^{[necesită citare]}

Linia ferată Oradea - Vaşcău nu este funcţională de mai mulţi ani. Accesul se face numai auto. Se poate ajunge la Sudrigiu pe DN 76 Oradea - Deva. De la Oradea sunt autobuze pană la Pietroasa. Se coboară la intersecţia de după comuna Bunteşti şi se urmează drumul din dreapta. Din Beiuş sunt autobuze pană in Chişcău.